GORAN BREGOVIC Wedding and Funeral Orchestra 
VIORICA SI IONITA DIN CLEJANI

Goran Bregovic se descrie simplu ca un compozitor contemporan. De ce, atunci, sunetul său contemporan e atât de diferit de cel al altor compozitori contemporani? Pentru că Goran e din Balcani. Şi în Balcani contemporaneitatea e diferită.

Ce citeşte orchestra sa de nunţi şi înmormântări, compusă din suflători ţigani, voci tradiţionale bulgăreşti, chitară electrică, percuţie tradiţională, coarde şi cor bisericesc, în partiturile lui Bregovic? Ecouri ale nunţilor evreieşti şi ţigăneşti, incantaţii din muzica bisericească, ortodoxă şi catolică, invocaţii musulmane. Muzica sa provine din acea teribilă graniţă unde, secole de-a rândul, catolicii, ortodocşii şi musulmanii s-au războit şi au convieţuit. Muzică recunoscută instinctiv de spiritul nostru şi pe care trupul simte nevoia irezistibilă de a o dansa. 

S-a născut la Sarajevo, din mamă sârboaică şi tată croat. După câţiva ani de studiu entuziast al viorii la conservator, Goran formează prima sa trupă, Bijelo Dugme, la vârsta de 16 ani. A ales chitara datorită succesului la fete pe care-l au chitariştii.După 15 ani de turnee maraton şi nesfârşite sesiuni de autografe, alătrui de Bijelo Dugme, Goran s-a săturat şi a decis că e momentul schimbării. S-a retras pentru a scrie muzica filmului ‘Timpul ţiganilor’, al lui Emir Kusturica. 

După ce războiul din Iugoslavia a distrus multe visuri, Goran a ales exilul la Paris, locul de unde a început să colinde lumea, devenind cetăţean de onoare al oraşelor Buenos Aires, Tirana şi Atena şi obţinând titlul onorific de Doctor în muzică, al Universităţii din Sheffield.A sosit marele succes al soundtrack-ului pentru filmul Arizona Dream, urmat de altele la fel de răsunătoare – La Reine Margot şi Underground. De curând, Goran a scris muzica filmului Train de Vie, al lui Radu Mihăileanu, film aclamat la Veneţia, Sao Paulo, Berlin etc.Timp de mai bine de 10 ani, după renunţarea la rock, muzica lui Bregovic nu a fost cântată live. Începând din 1995, fără să abandoneze muzica de film şi de teatru, în paralel, Goran   şi-a construit o nouă carieră interpretativă, alături de Wedding and Funeral Orchestra/Band. Repertoriul cuprinde piese celebre din muzica sa de film, interpretate live. 

A colaborat cu mari artişti, cu stiluri variate şi proveniţi din diverse culturi: Iggy Pop, Ofra Haza, Cesaria Evora, Scott Walker, Sezen Aksu, George Dalaras, Kayah şi mulţi alţii.


VIORICA SI IONITA DIN CLEJANI

“Cântăm pentru bucuria sufletului şi indiferent pentru cine cântam, mari personalităţi sau oameni de rând, muzica noastră este aceeaşi, puternică şi vie, din adâncul sufletului.”
  Folosim inepuizabila noastră sursă de inspiraţie – Clejanii şi cântecele lor. Şi mereu sperăm să le alegem pe cele mai frumoase. Le îmbrăcăm aşa cum ştim noi, modern şi bogat şi încercăm să nu pierdem nimic din spiritul şi autenticitatea muzicii tradiţionale româneşti.  
Albumele şi concertele noastre sunt poveşti muzicale. De fiecare dată o nouă poveste, pe care o spunem aşa cum ştim noi. Aceeaşi poveste şi, totuşi, alta.  
În Clejaniul de altă dată, pe uliţa muzicanţilor, se aflau zeci de lăutari. N-au fost vedete pentru publicul larg, dar au lăsat în urma lor o moştenire pe care noi, azi, o aducem în atenţia marelui public. Un sac fără fund, de cântece venite să străpungă inima, să-ţi dea lacrimile, de tristeţe sau de bucurie. Pentru noi, copiii de-atunci şi lăutarii de azi, ei au fost şi rămân mari vedete.  
Clejani – o vatră lăutărească, sat cu legende şi oameni născuţi cu muzica în suflet.  
Nu te poţi izola de folclorul sau de muzica lăutărească din zona pe care o porţi în cântec. Fiecare cântec are povestea lui, poveste trăită de noi. Puse pe hârtie, poveştile astea parcă n-au acelaşi farmec, sunt doar nişte istorii hazlii. Trebuie să fi trăit momentele, să fi fost de faţă ca să simţi parfumul Clejanilor, cu lăutarii şi întâmplările lor. Cântecele, însă, spun poveştile cu adevărat.
Aşa a păţit şi Francis Ford Copolla, marele regizor american. A vrut să ne asculte şi noi l-am invitat la Clejani. A venit cu echipa lui, pe la şapte seara. Oaie la grătar, ţuică de prune, brânză şi ceapă, lăutari. Şi mai scapă de el dacă poţi! Pe la cinci dimineaţa, cânta de mama focului, cu Viorica şi încerca să scrie pe faţa de masă, din hârtie, notele de la “Cucu’ şi corbu’”.  
Publicul este în căutare de AUTENTICITATE şi participare la emoţia transmisă de către artist. Lăutarii sunt depozitarii unui patrimoniu muzical complex, amestec al diverselor tradiţii balcanice, tradiţii ce trebuie protejate de colbul uitării şi/sau ignorării, prin îmbogăţirea lor permanentă, prin menţinerea în actualitate a cântecului popular.  
Acum, copiii noştri au crescut, trăiesc într-o altă lume şi, de multe ori, sunt uşor indiferenţi la amintirile copilăriei noastre, poate şi la tradiţiile de care ne simţim atât de legaţi. Şi asemeni copiilor noştri sunt toţi tinerii vremurilor de azi. Îmbinarea cu modernul şi adaptarea la sunetul noii generaţii sunt şansa de a-i atrage către ceea ce noi considerăm valoros. Nu neg, şi nouă ne place evoluţia de la tradiţional la modern.  
Ca o urmare firească a lungului meu voiaj prin lume, a influenţelor diverse, din partea unor muzicieni, cu care am colaborat, aparţinând unor genuri muzicale foarte diferite, mi-am propus să pun în pagină atracţia mea pentru culoarea dată de o formaţie mare, interpretând piese cu un larg spectru stilistic, de la melodii tradiţionale, româneşti, foarte vechi, la piese orginale, ornamentate cu aranjamente armonico-ritmice extravagante şi condimentate cu sunete moderne, în scopul, declarat, de a atrage publicul tânăr către muzica autentică, românească.  
Muzică nemuritoare, scoasă la lumină din lada de zestre.

Ioniţă de la Clejani

ZONE ARENA
Barbu Vacarescu 164, Floreasca, . Bucuresti
Romania

Verifica tot ce se intampla la ZONE ARENA.