HAENDEL OPUS 1
Partea I
Haendel este cunoscut mai mult pentru creația sa în domeniul vocal, mai ales cel al operei. Mai puțini melomani cunosc, se pare, creația sa instrumentală de o inestimabilă valoare, atât din punct de vedere muzical, cât și ca evoluție a stilului componistic baroc.
Repertoriul sonatelor și triosonatelor pentru vioară și basso continuo compuse de G. Fr. Haendel a reprezentat o sursă permanentă de întrebări și incertitudini cărora nu li s-au găsit până în prezent răspunsuri precise. Principalul motiv este cel al lipsei conservării în timp a manuscriselor originale ale acestor lucrări, fapt ce a făcut imposibilă evidența și catalogarea lor exactă. Acest aspect al repertoriului muzical creat de autor poate fi observat și în cazul repertoriului dedicat altor instrumente sau diverselor tipuri de ansambluri. Este ușor, așadar, de ajuns la concluzia că Haendel (ca dealtfel mulți alți autori ai Barocului muzical european) poate apărea în istoria muzicii ca un compozitor ce a creat un număr mult mai mare de lucrări comparativ cu impresionanta sa operă, deja cunoscută.
După prima lor apariție la Amsterdam, în anul 1730 („Sonates pour un Traversiere, un Violon ou Hautbois”, Editura Jeanne Roger) sonatele pentru vioară și basso continuo ale lui Haendel au fost tipărite sub titluri și numerotări diferite. Între cei ce s-au preocupat de publicarea și catalogarea lor ulterioară se numără editorul John Walsh (1665 – 1736) ce a publicat, în anul 1732, un volum ce conținea douăsprezece sonate pentru diverse instrurmente: flaut, oboi sau vioară și basso continuo (”Solos for a German Flute, a Hoboy or Violin”). Volumul reedita practic colecția apărută în anul 1730 și este cunoscut sub denumirea „Haendel, Opus 1”.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, muzicologul Friedrich Chrysander (1826 – 1901) a demarat un proiect de catalogare și editare a creației lui G. Fr. Haendel. În acest context, el a alcătuit un volum dedicat acestor sonate care conținea cu trei lucrări mai mult, comparativ cu varianta din 1732.
Cel mai coerent sistem de catalogare a operei lui Haendel pare a fi însă cel a muzicologlui german Bernd Baselt (1934 – 1993), sistem cunoscut astăzi sub denumirea ”Händel – Werke – Verzeichnis” (prescurtat HWV).
După cum putem observa încă din titlul primului volum publicat în anul 1730, sonatele lui Haendel sunt dedicate celor trei instrumente - flaut, oboi, vioară – fără o limitare precisă, însă, în ceea ce privește alegerea instrumentului. De asemenea, spre deosebire de compozitorii francezi sau cei germani care ofereau în prefață indicații clare privind ornamentarea și abordarea agogică sau timbrală din cadrul unei anumite colecții, Haendel nu a lăsat indicații precise nici în ceea ce privește alegerea instrumentelor de continuo. Putem imagina astfel o linie de basso continuo standard, asigurată de clavecin dar însoțită și de alte instrumente precum violoncel, lăută / teorbă sau fagot baroc (acesta din urmă fiind indicat în special în cazul sonatelor în care linia principală este interpretată de oboi).
Ca imagine generală, putem caracteriza aceste lucrări ca fiind în primul rând eterogene, această caracteristică manifestându-se atât din punct de vedere timbral cât și ca modalitate de tratare melodică, armonică sau polifonică. La o eventuală audiție integrală a lor, vom realiza că ele se revendică stilistic tuturor perioadelor de creație ale compozitorului și sunt tratate fie ca lucrări ample, cu structuri complexe, fie într-un mod mai simplist în care nu tehnica instrumentală este cea care primează. - Raluca Enea
În program:
Fr. Haendel (1685 – 1759):
Sonates pour un Traversière, un Violon ou Hautbois con Basso Continuo Composées par G. F. Handel, opus 1
Sonata 1 în mi minor:
Grave - Allegro - Adagio - Allegro
Sonata 5 în sol major:
Adagio - Allegro - Andante - Bouré
Din Suita 7în sol minor, HWV 432,pentru clavecin solo:
Allegro - Sarabande - Gigue - Passacaille
Sonata 9 în si minor:
Largo - Vivace - Presto - Adagio - Alla Breve - A Tempo di Minuet
Sonata în re major, – vioară și basso continuo - HWV 371:
Affetuoso – Allegro – Larghetto – Allegro
* Ordonarea lucrărilor în acest mod este inspirată din volumul de Sonate Opus 1 ale lui G. Fr. Haendel, editat la Performer's Facsimiles, editură care a utilizat una dintre copiile manuscrisului aflat în colecția Library of Congress Washington, D.C. Pentru o abordare extinsă asupra lucrărilor de acest tip ale lui Haendel, am ales adăugarea a două dintre lucrările care nu sunt cuprinse în acest volum, fiind inserate în manuscrise alternative.
Interpretează:
Rafael Butaru (vioară) și SEMPRE continuo:
Zsombor Lázár – violoncel
Zsombor Filip - chitară barocă / arhilăută / teorbă
Raluca Enea – clavecin
